Protecție internațională

Străinii care solicită protecție internațională în România trebuie să se înregistreze mai întâi ca și solicitanți de azil. Solicitările pentru azil se pot înregistra de către: Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI), Poliția de Frontieră. Ministerul de Justiție prin structurile aflate în Administrația Națională a Penitenciarelor și Unitățile de poliție în care există centre de reținere și arestare preventivă.

1.  ÎNREGISTRAREA ȘI PROCESAREA CERERII DE AZIL

Pentru a te înregistra ca și solicitant de azil trebuie să completezi un formular standard. Cererea poate fi completată de tine sau de către funcționarul public numit pentru a prelua cererea.

Procesarea cererii de azil se realizează la unul dintre cele 6 Centre Regionale de proceduri și Cazare pentru Solicitanții de Azil deschise la București, Galați, Giurgiu, Rădăuți (jud. Suceava), Șomcuta Mare (jud. Maramureș)  și Timișoara.

Este important de știut!

• Solicitările de azil pot fi primite doar de către autoritățile române care pot să le înregistreze. Aceștea nu pot refuza înregistrarea unei solicitări de azil.

Odată înregistrată solicitarea pentru azil:

• trebuie să prezinți documentele pe care le ai asupra ta (ex. acte de identitate, documente de trecere a frontierei etc). Dacă nu ai asupra ta niciun document de identitate se vor efctua verificări pentru a ți se stabili identitatea.
• Vei primi un document temporar de identitate eliberat de către IGI.

1.1.  Care sunt etapele procedurii de azil?

Principalele etape ale procedurii de azil sunt:

• Repartizarea cazului unui ofițer de decizie.
• Realizarea unui interviu cu fiecare solicitant de azil.
• Analizarea motivelor care au stat la baza deciziei de a solicita azil și a informațiilor din țara de origine.
• Luarea deciziei de către instituțiile responsabile.
• Comunicarea deciziei persoanei care a depus cererea de azil. Decizia este întotdeauna motivată și poate fi:

                          o   De acordare a statutului de refugiat. Acest statut se acordă persoanelor pentru care există temeri justificate că ar putea fi persecutate din cauza rasei, religiei, naţionalităţii, apartenenţei la un anumit grup social sau opiniilor sale politice și care se află în afara țării sale de origine și nu poate primi sau nu dorește să primească protecție acesteia.

                         o   De acordare a protecției subsidiare. Acest tip de protecție se acordă în situația în care persoana, odată întoarsă în țara de origine riscă:

 – să fie condamnată la pedeapsa cu moartea sau la pedepse privative de libertate.

– să fie torturată și/sau supusă unor tratamente inumane sau degradante

– o amenințare serioasă la adresa vieții sau integrității sale, din cauza unui conflict armat intern sau internațional.

o   De respingere a cererii de azil.

Este important de știut!

• Solicitantul de azil poate renunța la procedura de azil. Acest lucru poate fi solicitat în scris de către persoana care a depus cererea de azil.
• Dacă solicitantul de azil nu se prezintă la interviu și nu are motive care să-și justifice absența, se consideră că acesta a renunțat la cererea de azil.
• Soluționarea cererii de azil se face, de regulă, în 30 de zile de la data preluării cazului. Termenul poate fi prelungit atunci când sunt necesare informații și o documentare suplimentară, dar acesta  nu poate depăși  9 luni.

1.2.   Ce documente ți se eliberează dacă primești protecție internațională în România?

A. Dacă ți s-a acordat protecție internațională în România ți se va elibera gratuit un permis de ședere:

• Pentru o perioadă de 3 ani dacă ai primit statut de refugiat.
• Pentru o perioadă de 2 ani dacă ai primit protecție subsidiară.

La cerere, ți se poate elibera un document de călătorie cu o valabilitate de 2 ani. Pentru eliberarea acestuia trebuie să plătești o taxă consulară și o taxă pentru eliberarea pașaportului. Valabilitatea documentul de călătorie nu poate fi prelungită, iar la expirarea acestuia trebuie să obții un document nou cu valabilitate de 2 ani.

Este important de știut!

• Dacă ești beneficiarul unei forme de protecție ți se atribuie un cod numeric personal care se înscrie în permisul de ședere, dar și în documentul tău de călătorie.
• Dacă ai obţinut statul de refugiat poţi călători în statele care au semnat Acordul european privind suprimarea vizelor de către refugiaţi (încheiat la Strasbourg în 20 aprilie 1959) şi ai drept de şedere pe teritoriul acestora, cu condiţia ca şederea ta să nu depăşească 3 luni. Dacă şederea ta depăşeşte 3 luni, trebuie să obţii viză. De asemenea, dacă doreşti să munceşti într-o altă ţară din Europa ai nevoie de viză.
• Dacă ţi s-a acordat protecţie subsidiară în România, ai nevoie de viză de intrarea dacă doreşti să călătoreşti în alte state.
• Dacă ai primit statutul de refugiat sau protecție subsidiară poți solicita reîntregirea familiei pentru:

1. Soț/soție
2. Copiii dumneavoastră sau ai soției dacă sunt necăsătoriți.
3. Rude de gradul I (părinți) dacă aceștia nu se pot întreține singure.
4. Copii adulți necăsătoriți (ai dumneavoastră sau ai soției) dacă aceștia nu se pot întreține singuri din motive medicale.
5. Dacă ești minor neînsoțit și ai obținut statut de refugiat sau protecție subsidiară poți solicita reîntregirea familiei pentru rudele de gradul I (părinți) sau tutore legal.

B.  Dacă ai dobândit statutul de refugiat sau de protecție subsidiară, ți se oferă posibilitatea de a participa la un Program de Integrare[1] sub coordonarea IGI. 

Programul de integrare (PI):

• Are o durată inițială de 6 luni, dar există posibilitatea de a fi prelungit până la 1 an.
• Include cursuri de limba română şi sesiuni de orientare culturală, consiliere socială şi informare cu privire la drepturile şi obligaţiile tale în România, dar şi consiliere psihologică.
• Include și alte măsuri menite să te sprijine în procesul de integrare în România cum sunt:

o   Cazarea temporară în Centrele IGI.

o   Asistență în obținerea unui ajutor financiar nerambursabil (sprijin financiar) în sumă de 540 lei în fiecare lună timp de maximum 1 an.

o   Facilitarea accesului la servicii de sănătate.

o   Facilitarea accesului la educație.

o   Sprijin pentru găsirea unui loc de muncă.

• Se realizează în funcție de nevoile tale, nevoi identificate  împreună cu tine, pe durata unui interviu.

     a. Cum te poți înscrie în Programul de Integrare?

Te poți înscrie în PI dacă depui o cerere de înscriere la oricare dintre centrele IGI  în cel mult 30 de zile de la acordarea protecției în România. După înregistrarea cererii:

• Vei fi programat la un interviu cu ofițerul de integrare din centrul IGI în cel mult 5 zile de la data cererii tale.
• Vei susține interviul cu ofițerul de integrare. Pe durata interviului se identifică nevoile tale și se stabilesc activitățile din programul tău de integrare.
• Se realizează o anchetă socială prin care se decide înscrierea ta în PI.
• Ți se comunică dacă cererea a fost acceptată.
• Dacă cererea de înscriere este aprobată ești informat cu privire la drepturile și obligațiile tale și semnezi un contract/protocol cu IGI.

    b. Cum se desfășoară Programul de Integrare?

• Prin participarea la sesiuni de informare și consiliere cu privire la drepturile, dar și obligațiile tale.
• Prin participarea la sesiuni de acomodare culturală pe durata cărora vei afla mai multe despre viața de zi cu zi în România, ociceiuri și tradiții, etc.
• Prin participarea la cursurile de limba română pe întreaga perioadă de desfășurare a acestora.

Este important de știut!

• Participarea la activitățile incluse în programul de integrare, precum şi respectarea calendarului de desfăşurarea a acestora sunt esențiale pentru integrarea ta în societatea românească.
• Statul Român acordă ajutorul financiar nerambursabil în sumă de 540 lei/lună doar dacă eşti înscris în programul de integrare şi participi activ la activităţile incluse în acesta.
• Poți lipsi de la activitățile din programul de integrare doar în situații bine justificate.
• Programul de integrare poate fi prelungit peste limita de 1 an pentru persoanele aflate în situații de vulnerabilitate și care au potențial redus de autosusținere, cum sunt: minorii neînsoțiți, persoanele cu dizabilități, familiile monoparentale, femeile însărcinate, victime ale traficului de persoane, victime ale torturii sau altor abuzuri, dar și persoanele ajunse la vârsta pensionării, dar care nu primesc pensie.
• Pentru persoanele aflate în situații de vulnerabilitate se poate aproba cazarea în regim gratuit în centrele IGI.

Autorităţile responsabile

• Inspectoratul General pentru Imigrări
• Ministerul Educației Naționale (MEN) și  inspectoratele școlare județene.
• Ministerul Sănătății
• Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice

2. ACORDAREA AJUTORULUI NERAMBURSABIL PENTRU BENEFICIARII UNEI FORME DE PROTECȚIE INTERNAȚIONALĂ

2.1 Care sunt pașii pe care trebuie să-i urmezi pentru a obține ajutorul nerambusarsabil acordat de Statul Român?

Pentru a primi ajutorul nerambursabil în sumă de 540 lei/lună trebuie:

• Să fii înscris în Programul de Integrare coordonat de IGI.
• Să depui, în termen de cel mult 3 luni de la data la care ți s-a acordat protecție internațională în România, o cerere la IGI. Cererea pentru obținerea ajutorului se depune personal sau de către tutorele legal (ex. părintele în cazul minorilor) sau curator.
• După înregistrarea cererii:
• Documentul se transmite de către IGI agențiilor județene pentru plăți și inspecție socială (AJPIS), însoțit de mai multe documente (ex. copie după permisul tău de ședere,adeverință care confirmă ca ești înscris în Programul de Integrare etc.).
• Reprezentanții AJPIS realizează o anchetă socială în cel mult 10 zile de la primirea cererii de la IGI. Ancheta socială are rolul de a stabili dacă îți lipsesc mijloacele pentru asigurarea traiului zilnic.
• AJPIS aprobă acordarea ajutorului nerambusabil. Ajutorul ți se acordă în cel mult 2 luni de la data înregistrării dosarului.

Este important de știut!

• Ofițerii de integrare din cadrul IGI analizează periodic în ce măsură participi la activitățile incluse în programul tău de integrare. În cazul în care nu participi la activități se poate decide suspendarea ajutorului sau încetarea completă a plății acestuia.
• Ajutorul nerambursabil se acordă celor care nu sunt înscriși în programul de integrare doar dacă sunt persoane vulnerabile (ex. minori neînsoțiți, persoanele cu dizabilități, familii monoparentale cu copii minori, femei însărcinate, victimeleale  traficului de persoane, victime ale torturii sau abuzuri, persoanele ajunse la vârsta pensionării, dar care nu beneficiază de pensie).

2.2  Suspendarea ajutorului nerambursabil, încetarea acordării acestuia sau prelungirea perioadei pentru care acesta se acordă?                       

              A.  Acordarea ajutorului nerambursabil se suspendă în următoarele situații:

• Dacă nu participi la activitățile incluse în programul tău de integrare. În acest caz IGI informează AJPIS, iar acordarea ajutorului se suspendă pentru o perioadă de până la 6 luni.
• La solicitarea ta, pentru o perioadă de cel mult 3 luni. Solicitarea trebuie să fie bine întemeiată. Atât suspendarea ajutorului, cât și reluarea acordării acestuia se realizează doar dacă prezinți o cerere scrisă către IGI.

Odată reluată acordarea ajutorului nerambursabil, aceasta se prelungește cu perioada pentru care a fost suspendat.

           B. Prelungirea perioadei de acordare a ajutorului nerambursabil:

• Se poate realiza la finalul celor 6 luni pentru care ți se acordă ajutorul inițial. Perioada de acordare a ajutorului nerambursabil se realizează, pentru persoanele apte de muncă, în următoarele condiții:

–   Dacă te-ai înscris ca persoană în căutarea unui loc de muncă la agențiile județene pentru ocuparea forței de muncă (AJOFM).

– Dacă faci dovada că nu ai refuzat un loc de muncă oferit de AJOFM.

• Se realizează în situaţia în care persoanele beneficiare de protecţie internaţională care se află în una dintre următoarele situații:

– Au în îngrijire copii în vârstă de până la 7 ani.

– Se află în incapacitate de muncă. Acest lucru trebuie dovedit printr-un certificat medical.

–  Urmează o formă de învățământ și au vârsta de până la 25 de ani sau 26 ani (pentru studii superioare cu durata de 5 ani).

–  Sunt minori.

– Se pot pensiona în condițiile legii din România.

Este important de știut!

Ajutorul nerambursabil se acordă celor care nu sunt înscriși în programul de integrare doar dacă sunt persoane vulnerabile (ex. minori neînsoțiți, persoanele cu dizabilități, familii monoparentale cu copii minori, femei însărcinate, victime ale  traficului de persoane, victime ale torturii sau abuzuri, persoanele ajunse la vârsta pensionării, dar care nu beneficiază de pensie).

Autorităţile responsabile

• Inspectoratul General pentru Imigrări
• Agențiile județene pentru plăți și inspecție socială
• Agențiile județene de ocupare a forței de muncă